Aspectul fantastic și uneori absurd al basmelor, se naște din caracterul simbolic al episoadelor narate,
episoade cunoscute sub denumirea de motive folclorice. Sigur că aceste motive folclorice sunt absurde, deoarece creatorul [ care este totodată și transmițătorul produsului folcloric,] ne oferă spre consum, o ficțiune literară, care reprezintă de fapt imaginea realității, așa cum o restituie comunității autorul popular. Ne place să aflăm că eroii basmelor s-au născut din regnul animal, vegetal sau mineral, deși nu credem o iotă cele afirmate de povestitor, pentru că așa cum susține și exegeza, aceste imagini, contrazic logica și legile firii. În realitate, imaginile respective nu contrazic nici logica, nici legile pe care le invocă exegeza cu atâta ușurință. Aceasta deoarece, mintea omenească este construită de așa natură, încât realitatea înconjurătoare pe care o percepem, se transformă la nivelul gândirii noastre, în simboluri. Faptul că Gheorghe Vrabie se plângea la un moment dat,- în legătură cu nașterile miraculoase, - că explicațiile respective nu sunt satisfăcătoare, reprezintă incapacitatea minții omenești de a se întoarce în timp, la limbajul simbolic inițial, al tradiției populare, sau aparținând povestitorului respectiv.
Necunoscând valorile de semnificație cu care a operat tradiția populară cât și creatorul de folclor, mai există unele voci care emit judecăți greșite, de tipul:" Datorită originei absurde a eroului, înseși celelalte episoade devin și ele absurde, iar întreaga acțiune e fondată pe absurd." [ pg.106].
Episodul,cât și personajul, devin absurde, deoarece atât comentatorul, cât și cititorul, nu știu de unde s-a plecat pentru realizarea artistică a episodului, sau a eroului din basm.
Vă amintiți ce va face boierul, agasat de pretențiile acelui cucoș obraznic,care îi cerea să-i deie înapoi, punguța cu doi bani?
"Boierul înciudat, când ajunge în dreptul unei fântâni, zice vezeteului:
-Mă! ia cucoșul ist obraznic și-l dă în fântâna aceea."
Episodul acesta,.cu toată scurtimea lui, este un exemplu de proză absurdă. Eu am să pun următoarea întrebare:
A existat ca realitate obiectivă acest cucoș obraznic din povestea d-lui Ion Creangă? Răspunsul este urmatorul: Da, a existat. El apare pentru prima oară într-o povestire scrisă pe un papirus, descoperit și publicat de către egiptologul rus W.Golenișeff. Conținutul era următorul:
"O pasăre de fel din meleaguri străine, își va depune ouăle în mlaștinile Deltei [ Nilului], după ce-și va fi făcut cuibul în preajma oamenilor, iar aceștia, o vor îngădui în vecinătatea lor, simțindu-se din cale afară de strâmtorați."- încheiat citatul.
Această pasăre, a cărei semnificație simbolică este mai evidentă decât în povestea lui Creangă, se referă la cea de-a doua perioadă interimară din istoria Egiptului antic, când, pe teritoril acestei țări au năvălit Hycsoșii. Cunoscând această corespondență dintre ficțiune și realitate, mai putem spune ca poveștile noastre sunt absurde?