Dacă ar fi să privim timpul la scară istorică ca fiind un univers- anii 60 ar reprezenta cu siguranță o galaxie aparte, complexă şi întotdeauna în schimbare de la moment la moment. Rasismul şi lupta pentru drepturile civile, mişcarea feministă, „ Răzoiul împotriva Sărăciei”, generația hippy, explozia înfloritoare a mall-maniştilor, asasinarea unui preşedinte, un război departe de casă, dar care afectează fiecare cămin din State, toate acestea au condus la alcătuirea tabloului mozaical atât de complex care înfățişează imaginea marcantă- atât pozitivă cât şi negativă- a anilor’ 60.
Mişcarea împotriva segregației legale a făcut paşi importanți încă de la începutul anilor 40, un rol esențial jucându-l în această privință Curtea Supremă. Nu trebuie uitată reacția produsă de deja simbolizantul eveniment care a avut în 1955 ca protagonistă pe Rosa Parks din Montogmery.
La 1 februarie 1960, studenții de la North Carolina AST College din Greensboro au inițiat prima acțiune violentă a anilor 1960. Acestei acțiuni, căreia pe parcursul unei săptămâni i s-a alăturat peste o mie de alți tineri, a fost comparată din punctul devedere al simbolisticii evenimentului cu Partida de Ceai de la Boston. Dar nu toate manifestările au fost paşnice. În 1962 simpla idee ca un student negru să fie admis la Universitatea din Mississippi a dat naştere unei aprige răzmelițe în campus, aceasta fiind anihilată în final de trupele federale şi Garda Națională. Acțiuni de tip terorist ca cea amintită mai sus au continuat să facă practic parte din cotidian şi pe parcursul anilor ce au urmat. Aş aminti aici pe cei patru copii care şi-au pierdut viața în explozia cauzată de o bombă amplsată la biserica negrilor din Birmingham, în Alabama. În ceea ce priveşte aceste probleme, un eveniment marcant l-aconstituit marşul organizat în 1963 la Washington. La acesta au participat un sfert de milion de susținători, iar Martin Luther King Jr. Avea să precizeze că „ nu vom fi satisfăcuți până când justiția nu se va revărsa ca râul, iar dreptatea nu va deveni un curent puternic.
Congresul a dat o proclamație a drepturilor civile, condamnând explicit discriminare în instituțiile publice, în învățământ, la angajări şi în orice altă instituție guvernamentală. Oricum, deşi erau făcuți paşi, problema era departe de a fi rezolvată pentru că, în primul rând o remediere paşnică a situației avea să vină doar în momentul producerii de mutații la nivel de percepție la nivelul populației. Trebuie admis că era greu să acorzi un statut egal celor ce proveneau dintr-un tablou existențial mai mult decât sumbru: violență, haos, rigiditate. Soluția găsită a fost cea a implicării guvernului federal pentru a se oferi tratament preferențial populației de culoare.
Alte articole de lege în anii care au urmat decretau că negrii deveneau alegători cu drepturi depline, iar discriminarea împotriva lor era interzisă. Această lege privind dreptul de vot al persoanelor de culoare a dat naştere la o serie de revolte urbane, cea mai importantă fiind cea din Los Angeles, dar care în principiu nu a fost neapărat o revoltă etnică, religioasă sau politică, ci mai degrabă una a celor care AVEAU împotriva celor care NU AVEAU. Ciocnirile cu opozanții au condus şi la apariția unor mițcări mai radicale, precum „ Panterele Negre” de care moderații s-au distanțat. Platforma şi Programul acestei organizații a fost realizat în octombrie 1966, sediul acesteia fiind în Okland, California.
Principiile Proclamației drepturilor Civile nu-i privea doar pe negri, ci şi pe orice altă categorie discriminată cum erau grupurile etnice sau femeile. Feminismul a fost unul dintre cele mai puternice curente sociale din Statele Unite. Originile pot începe să-i fie căutate cu lucrarea lui Betty Friedan din 1963 – „ Feminine Mistique” şi cu formarea NOW – Organizația Națională a Femeilor. În prim plan vor apărea acum noi probleme cărora le trebuia găsită o soluționare, precum violul sau hărțuirea sexuală. Se poate însă vorbi de o reacție în lanț a mişcărilor pentru obținerea de drepturi şi libertăți. Avem astfel mişcări semnificative în ceea ce priveşte de exemplu drepturile homosexualilor. Un moment important este răzmelița din barul Stonwell din New York, în 1969 când s-a răspuns cu luptă împotriva abuzurilor efectuate împotriva comunității gay.
Multe din schimbările intervenite în viața americanilor reflectă schimbările economice. După al doilea război mondial, Statele Unite au trăit un boom economic caracterizat prin creşterea productivității, rate scăzute ale inflației şi câştiguri ridicate. Nu
e astfel de mirare că în anii 60, speranța de viață a crescut la 70 de ani. Salariul minim era de un dolar pe oră iar venitul mediu se situa pe undeva pe la 5700 de dolari. Totuşi, având în vedere situația celor din cartierele sărace, din zonele rurale, etc în 1964 a fost declarat Războiul împotriva Sărăciei. Un studiu arată că în 1965 erau 15,6% persoane considerate sărace, dar în 1968 numărul acestora scăzuse la 12,8% pentru ca mai apoi în 1972 să se ajungă la 11,9%. De asemenea s-a arătat în mai multe rânduri că din cei care îşi pierdeau viața în Vietnam proveneau din medii catalogate drept sărace. S-au luat astfel măsuri de prevenire şi stopare a înaintării scăderii nivelului de sărăcie. Cheltuielile pentru asistența socială ale autorităților federale şi de stat au crescut în mod semnificativ. Cu toate că un plan național de asigurări de sănătate nu a fost realizabil, totuşi în 1965, a fost lansat Medicare- un vast program ce furnizează asigurări complte pentru cei în vârstă.
În anii 60 prosperitatea colegiilor şi universităților americane a crescut deodată dincolo de aşteptări. Între 1958-1965, salariile profesorilor aucrescut cel mai mult în comparație cu alte grupuri profesionale. În privința învățământului, o schimbare semnificativă a fost aceea că un număr cât mai mare de persoane a putut beneficia de o gamă largă de oportunități în ceea ce priveşte o educație cât mai eficientă şi întinsă pe o durată cât mai lungă. De exemplu, în Florida la începutul anilor 40, exista o universitate pentru băieți, una pentru fete şi una pentru negrii şi un singur colegiu de stat. În 1972 însă, numărul universităților mixte crescuse la nouă, iar al colegiilor de stat la 28. Totuşi, este de remarcat faptul că, din păcate, până la sfârşitul anilor 60, doar 1 % din elevii negrii din sud, urmau cursurile unor şcoli desegregate.
Această perioadă a fost şi un mediu prielnic apariției unui număr ridicat de secte şi culte. Acest lucru este, poate, şi o urmare a acelui sentiment de singurătate în mulțime, ce tindea să devină o experiență comună, astfel încât, nu este de mirare că se creează o tendință de orientare spre trăirile de grup. O astfel de sectă este Biserica Unificării create de coreanul Sun Myung Moon. Secta a fost introdusă în Statele Unite la începutul anilor
60, prezentând toate caracteristicile mişcării milenariste. Faptul că lumea nu s-a sfârşit în 1967- după cum prezicea Moon- a dus paradoxal la creşterea numărului de adepți.
După 1960, o schimbare s-a produs şi în ceea ce îi priveşte pe catolicii americani. Alegerea lui Kennedy a reprezentat o cotitură în ceea ce priveşte istoria catolicismului american. A fost marcat sfârşitul unei lungi perioade în care, mai ales irlandezii au fost supuşi unei lungi serii de discriminări.
Viața americanilor se va îmbogăți în această perioadă cu un nou „ membru”: mall-ul. Centre comerciale precum Country Club Plazza în Kansas City Missouri ajung în anii 60 la un număr de peste 10.000. Doar şcoala şi job-urile mai concurau cu timpul petrecut de americani la cumpărături, în aceste gigantice construcții care încercau să optimizeze fiecare centimetru pătrat pentru a satisface orice nevoie şi dorință a celor care le treceau pragul. Principalul scop al mall-urilor a fost crearea de comunități de cumpărători.Acum sunt inițiate practicile devenite apoi curente, cum ar fi aducerea Moşului de Sărbători pentru împărțirea cadourilor, realizarea unor serii largi de promoții, etc.
Dacă în modă totul e sezonier, nu se poate spune acelaşi lucru şi despre blue-jeans, care au evoluat de la insipidele salopete de lucru, la vestimentația oricum şi oricând la modă. În ceea ce priveşte look-ul, la modă era în anii 60 „ Twiggy look”, care de exemplu, alături de preocupările pentru sănătate au ridicat americanilor semne de întrebare cu privire la greutate. Acest lucru este arătat şi de H Cantril, în studiul său- The pattern of human concerns- în care arată că americanii puneau cel mai mult accentul pe sănătate şi siluetă.
În contextul Războiului Rece, domeniul ştiinței şi al tehnologiei s-au dovedit a fi factori esențiali. Un moment de vârf l-a reprezentat victoria obținută- practic în numele întregii omeniri- de către echipajul Apollo atunci când Neil Amstrong a făcut primii paşi pe lună. Din performanțele mai pământene realizate de americane în anii 60, aş aminti aici, patentarea de către Texas Instruments în 1961 a unui „ biscuite de silicon”, cunoscut drept chip, descoperire ce a deschis calea către schimbări providențiale în ceea ce priveşte tehnologia computerelor.
În 1960 are loc prima dezbatere tv între doi candidați la preşidenție. De atunci a devenit o regulă, ca cei mai importanți oameni din staful preşedintelui să nu fie neaparat
industriaş sau afacerist, ci licențiați în relațiile cu publicul sau în publicitate. Ceea ce se întâmplă în viața publică afectează indiscutabil şi viața privată. Televiziunea a ştiut să-şi joace rolul ei, aducând de exemplu probleme precum lupta pentru drepturile civile în prim-planul vieții telespectatorilor.
Iată cum pe o perioadă relativ scurtă- daca e să ne raportăm la scara istorică- avem o serie întreagă, o avalanşă am putea spune, de modificări şi schimbări intervenite la nivel societal care acționează ca o serie de recții chimice ce au ca scop finisarea şi stucturarea unei societăți bazate pe principii de libertate şi democrație.

Byron D. Marty, Daily Life in the United States, Greenwood Press 1997, p.11.
Philip Jenkins, O istorie a Statelor Unite, Bucureşti, Ed. Artemis, 2002,p. 234.
Anthony Giddens, Sociologie, Bucureşti, Ed. All, p.247.
Philip Jenkins, op cit, p. 242
http://www.fcs.utha.edu/~casper.notes.rtf
Maurice Zeiltin, American society, Inc. : studies of social structure and political economy of the United States, Chicago : Rand McNally College Publishing Comp., 1977, p.127
Byron D. Marty, op.cit, p.51.