agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-12-30 | |
Inteligenta
Subiectul asta m-a intrigat mereu. A te fali cu desteptaciunea ta nu se cade. Prima miscare care se petrece e ca se neaga prin asta chiar probabilitatea de a fi destept. Ca si frumusetea , inteligenta e dar de la Dumnezeu. Cel ce se lauda cu frumusetea nu isi neaga frumusetea ci tot inteligenta. Sunt trasaturi pe care oamenii le pot aprecia despre sine si pe care nu. Occidentalii pretind sa se bata pe fata moneda inteligentei. Ei cred ca inteligentul modest e prost si nefolositor. Inteligentul nu e nici modest si nici laudaros, inteligenta lui sclipeste si se arata singura. Desteptii au nevoie de ajutorul laudei. Brancusi a scris o fraza care vorbeste de o deosebire dintre cei inteligenti si cei destepti. ,, Exista o diferenta in limba romana intre inteligenta si desteptaciune. Eu ii ador pe cei inteligenti , insa ii detest pe cei destepti ; caci ei sunt giruete in bataia tuturor vanturilor. ,, Desteptaciunea se alatura atentiei, e mai inteligenta decat sfatosenia dar nu are forta spatelui, nu are sustinere sistemica, un program al gandirii. Oamenii sfatosi sunt agentii secreti ai prostiei infiltrati in lumea celor inteligenti. Trebuie obligatoriu facuta o dinstinctie inainte de alegerea unui unui om pentru un post si cunoscuta natura inteligentei lui. Sunt posturi destule si pentru cei sfatosi. Oamenii sfatosi pusi pe posturi inteligente sunt un dezastru. Ce e mai grav, ca nu pot fi schimbati apoi cu una cu doua. Sfatosenia e vorba multa, bine ticluita, galagioasa si prietenoasa ca si viclenia. Cei destepti sunt si mai periculosi, pentru ca lipsa consistentei lor e si mai bine ascunsa. Acestia scapa testului de evaluare a IQ. Doar un dialog dintre acestia si cei inteligenti ii poate detecta - interviul. Si asta doar la nivelul rezonantei dintre cele doua gandiri. E ca si cum cei doi ar canta aceeasi melodie la doua instrumente si cel inteligent ar simti un anume dezacord. Se deosebesc doar nuantele. De aici s-a nascut si intrebarea ,, intelegi?,, pe care o pun mereu cei mai inteligenti, pentru ca simt un alunecus intre ceea ce spun ei si receptarea ideilor de catre ceilalti. Dar sunt si indivizi care intreaba asta doar pentru a-si castiga superioritatea, sau pentru a verifica daca reusesc sa fie suficient de inteligibili. Pentru unii, a fi inteligent inseamna a te descurca in orice situatie, a crea o adaptabilitate rapida. Nu e o calitate de inlaturat dar e prea putina pentru a defini inteligenta. E mai degraba o colaborare cu siretenia si smecheria. Inteligenta nu se poate defini teoretic, nu e vorba de a face calculele unei minti ascutite, de a crea sisteme logice sau mecanisme, de a memora sau de a imagina in fel si chip, de a avea o intuitie deosebita. Este o stare a mintii pe care o au oamenii de la Dumnezeu, care cuprinde aceste calitati si pe deasupra acestora mai exista o seninatate a spiritului lor. (Inteligenta diabolica este un non sens al limbii. Ea este o extrema a nebuniei.) Exista in lume oameni sfatosi , oameni destepti si oameni inteligenti. Exista si cei prosti, cu gradele lor de nuantare. Asa s-au nascut si asa vor muri. Nimic nu ii poate schimba. Stradania oamenilor de a deveni mai altfel decat sunt nascuti este zadarnica. Ba mai mult,de aici se pornes si multe rele pe care si le fac oamenii intre ei. Trebuie sa vorbim aici si despre intelepciune, o notiune parca devenita arhaica pentru zilele noastre. Avem impresia ca vremea inteleptilor a trecut , a ramas undeva in vechimile pomenite de fabule. Astazi viteza de decizie nu mai permite aplicare gandirii culegatoare de intelepciune. E suficienta insusirea din manuale a experientelor generalizate. Explicatia acestei suficiente sta in lipsa de importanta a rezultatelor, mai bine zis in inconsistenta a ceea ce se intampla. Intr-o scriere veche, din India, se spune : ,, Frumusetea unei pasari sta in cantec. Frumusetea unei femei sta in credinta fata de barbatul ei. Frumusetea unui barbat sta in multimea lucrurilor pe care le poate face. Frumuseta unui intelept sta in suferinta pe care o indura. ,, Inteleptul ajunge la frumusetea gandirii. Dezvolta acea seninatate a inteligentei intr-un petic de cer, devenind un suferind. De ce sufera inteleptii ? Rau pusa intrebarea. De ce indura suferinta cei intelepti ?, pentru ca oamenii se feresc de suferinta, chiar si pentru pretul atingerii intelepciunii. Si cei inteligenti sufera fara a se putea impotrivi. Acesta este semnul dat lor. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate