Good friend, for Jesus' sake forbear
To dig the dust enclosèd here.
Blessed be the man that spares these stones,
And cursed be he that moves my bones

William Shakespeare e un poet, care s-a nascut in 1564, in Strattford/Avon, un orasel de provincie. Ciuma neagra a omorit pe fiecare al saptelea locuitor al orasului in anul ala. WS era feciorul mai mare al acestei Mary Arden, fiica unui bisnitar local de imobiliare si al sotului ei, John (aprox. 1530-1601), tot bisnitar, dar de manusi, de lina si de lemne. Un alt cavaler, John Aubrey (1626-1697), zice intr-o scriere de-a lui ca tatal lui Shakespeare ar fi fost macelar de profesie si ca tinarul William ar fi profesat si el meseria tatalui, cu particularitatea ca "atunci cind taia un vitel, o facea in stil eleganto-inalt, tinind si un mic discurs". In 1568, John S a fost numit primarul Strattford-ului si de asemeni, judecator. Afacerea cu lina a falimentat prin anii 1570, dar pozitia familiei a fost reabilitata prin anii 1590, dupa ce William a dat de lovele. Pe deasupra, au fost si innobilati, intr-un mod mai mult sau mai putin simbolic. Se stie foarte putin despre anii de inceput ai lui WS, iar lucrarile lui au inspirat o serie de interpretari. Un alt tip, pe nume T. S. Eliot a scris in 1960 in "Eseuri Selectate" ca "(el) ar sugera ca niciuna dintre piesele lui S ar avea vreun inteles, desi ar fi in mod egal fals sa se zica ca vreo piesa de-a lui S ar fi fara inteles". Pe cind WS avea 15 ani, o femeie dintr-o comuna vecina s-a inecat in Avon. Moartea ei a fost declarata ca fiind accidentala dar ar fi putut fi sinucidere. Mai tirziu, in "Hamlet", WS a lasat deschisa intrebarea conform carei Ophelia ar fi murit in mod accidental, sau poate ca de propria ei mina. La virsta de 18 ani, WS s-a insurat cu o fata buna din vecini, cu opt ani mai in virsta si pe nume Anne Hathaway (decedata in 1623). Primul lor copil, Susannah, s-a nascut la sase luni de la casatorie, iar in 1585 li s-au nascut gemenii Hamnet si Judith. Hamnet, singurul fiu al lui WS a murit in 1596, la virsta de 11 ani. "Hamlet" - tiparita prima data in 1603 si cea mai mare drama a lui WS - este bazata pe o piesa pierduta, cunoscuta ca "Ur-Hamlet". Printul Hamlet, un intelectual enigmatic, era necajit atit de moartea tatalui lui, cit si de re-maritisul maica-sii. Fantoma lui taica-su i se arata lui H si-i zice ca Claudius, noul sot al reginei Gertrude, mama lui H, l-ar fi otravit. H, fascinat de jocurile lor ingenioase si crude, jura razbunare: "destin nenorocit..., de-aia am venit pe lume, sa pun lucrurile la punct?!" Din pricina unor tulburari de natura comportamentala, H a fost considerat tacanit. El l-a omoarit pe Polonius, primul-secretar al Curtii, care tragea cu urechea pe dupa o perdea; H s-a prins si infigind o sabie in perdea l-a omorit pe P. Feciorul lui Polonius, pe nume Laertes, s-a intors imediat in Danemarca, sa razbune omorul tatalui. Fata lui Polonius, Ophelia il iubea pe H, dar brutalitatea si poate ca si sadismul printului o zapacea. "Du-te la minastire: de ce-ai sta aici sa dai nastere unui neam de pacatosi?" ii zice H Opheliei, care a murit prin inecare. Inainte de macelul cu care se termina pove, H i-a zis prietenului lui, Horatio, ca "o sa-i inving(a) cu orice pret, impotriva sanselor"..., "dar tu nici nu-ti dai seama cit de bolnav sint uite-aici, in zona inimii". Ulterior incepe un duel, care se termina cu victime pe toata gama, cu moartea Gertrudei, a lui Laertes, a lui Claudius si a lui H, ale carui vorbe finale sint "restul este liniste". Conform unei legende, WS a trebuit sa se tireze din Strattford/Avon ca sa scape de o amenda (probabil si ceva timp), pentru braconaj. Dupa anul 1582, WS s-a angajat ca actor la una sau mai multe trupe de teatru. Prin 1854, in Londra se prefigureaza ca un dramaturg in ascensiune si nu mult dupa aia a devenit o figura centrala in teatrul cel mai fentos din zona, Compania Lordului Chamberlain, rebotezata mai tirziu "Oamenii Regelui". WS a scris multe piese pentru grupul acesta. In 1599 a fost construit un nou teatru, "Globul". Shakespeare era recunoscut in timpurile lui ca fiind un scriitor foarte rapid: "mintea si mina lui mergeau impreuna" ziceau editorii lui, Heminges si Condell. Cu toate laudele, unii scriitori nu erau prea entuziasmati de piesele lui S. Samuel Pepys (1633-1703) a numit "Visul unei Nopti de Vara" ca fiind cea mai insipida si cea mai ridicola piesa pe care a vazut-o in viata lui. Altul, pe nume Voltaire a scris asa: "S este un salbatic matol cu ceva imaginatie, ale carui piese sint apreciate numai in Londra si in Canada; S este un fel de Corneille al Londrei, oriunde altundeva este doar un mare prost". "Singura mea iubire a aparut din singura mea dusmanie! Inainte nu stiam ce vad, iar cind mi-am dat seama era deja prea tirziu". "Romeo and Juliet" s-a bazat pe viata unor indragostiti, care chiar au exitat si care au trait in Verona, Italia si care au murit unul pentru celalalt in anul 1303. La vremea aia familiile Capulet si Montague faceau parte din locuitorii orasului. WS a dat de povestea asta in poezia lui Artur Broke "Istoria Tragica a lui Romeus si a Julietei" (1562). Piesa a inspirat si "Simfonia Dramatica" a lui Berlioz (1839), o uvertura faimoasa de-a Lui Ceaikovsky si un intreg balet de-al lui Prokofiev (1938). Pe la 1610 Shakespeare s-a intors in comuna natala, unde si-a facut o casa, numita "Loc Nou" si unde a trait ca un boier de la tara. O parte din piesele lui WS au fost publicate in timpul vietii lui, dar niciun manuscris dintre piesele originale nu au supravietuit. William Shakespeare a murit in 23 aprilie 1616. Anne Shakespeare a murit sapte ani mai tirziu. Pe piatra funerara a lui S sint partu versuri. Nu se stie cine a scris epitaful.