|
RADIO Agonia
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ Fotograful de suflete
￭ Despre maeÈ™tri, maiÈ™tri È™i calfe (text revizuit)
￭ (Momentul acela cand…)
￭ ​prolegomene la un plan de acÈ›iune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
￭ Băiatul meu
￭ masă pentru două persoane È™i un gol venit de nicăieri
￭ ​un poet îmbrăcat în negru È™i mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
￭ Copacul din hazardul acestei inimi
￭ ptiu
￭ Cum e muÈ™tarul pe mic
￭ Măria Sa Nesomnul
￭ Crepuscul
￭ să nu mori niciodată când sunt prezidenÈ›iale
￭ Capcană
￭ mamă moartă
￭ Unul dintre avataruri
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
POETUL
personale [ Gânduri ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Dumitru Cantea [dum ]
2002-01-26
| |
POETUL
Cât de umbriți
Rămân ochii poetului
Atunci când toți sunt fericiți
Nu mai există bietul.
Cât de-nfundați
Ochii poetului
Devin curați
Ca taina pieptului.
Câtă lumină
Văd în fundul beciului,
Dar e străină,
Și nu-nțelege inima poetului.
Cât am călcat în univers...
Un pas un vers, un pas un vers,
Un pas un mort, alt pas alt mort
Ne duce-n spate ca pe-un mort.
Câtă lumină e afară,...
Și cât e de superb să-ți cadă
Nisipul pe ochi, să-ți simți întreg trupul,
Nu va ști nicicând poetul.
25ianuarie,2002.Ch.
 |
|
|
|
