toate zâmbetele
le dau de pomană
am harul acesta
de a face mereu altele
de mână

în fiecare dimineață
înainte să ies afară
mă-nvârt rapid prin casă
și strâng gândurile de prisos
de pe spătarele scaunelor

am gențile mereu pline
de gânduri de dat
în cutiuțe identice
mereu colorate
și mai ales imposibil
de desfăcut