Mă trezesc uneori iar în patul tău. Noaptea mi-e prietenă în astfel de incursiuni. Tu dormi linștită la margine, cu spatele la mine, ghemuită în prinsoarea visului. Mă trezesc să iau ceva de băut din frigider. Ceva rece și bun. Apă.
Timpul preschimbă tot și iși bate joc de oameni. Acum nici apa nu mai e rece. Totul e temperat, nimic nu mai e rece ori fierbinte.
Mă trezesc deseori tot în patul meu. Noaptea nutrește aceeași aversiune pe care o simt la rândul meu pentru ea. Pipăi așternutul și cel mai adânc oftat îmi dovedește că nu mai ești acolo. Mă trezesc să iau ceva de băut din frigider.
De ce mă tot mint? Nu mai am nici frigider...