Din experiența lui Ce suntem.
Neale Donald Walsch: “Gândul este primul nivel de creație. Apoi urmează cuvântul. Tot ceea ce spui este un gând exprimat. El este creator și emite în univers energie creatoare. Cuvintele sunt mai dinamice (astfel s-ar putea spune, mai creatoare) decât gândul, deoarece cuvintele sunt la un nivel diferit de vibrații față de gând. Ele întrerup (schimbă, modifică, afectează) universul cu un impact mai mare. Cuvintele sunt al doilea nivel de creație. Apoi urmează acțiunea. Acțiunile sunt cuvinte în mișcare. Cuvintele sunt gânduri exprimate. Gândurile sunt idei formate. Ideile sunt energii puse la un loc. Energiile sunt forțe eliberate. Forțele sunt elemente existente. Elementele sunt particule din Dumnezeu, părți din Totul, materia primă a orice.” (pag.87)
“Și totuși, pentru noi nu a fost niciodată suficient să fim. Noi am tânjit întotdeauna să trăim experiența lui Ce Suntem - și aceasta necesită un cu totul alt aspect al divinității, numit a face.” (pag.117)
Sunt în fața celuilalt. mișcarea coborâtoare în stânga și urcătoare în oblica în dreapta |/ = copiere a lui?
Răul din stânga oprește numărătoarea la 5. (9.11.16)
Obsesia apare când se îngroașă “este” spuneam cândva.
Când fundalul este soare negru ce dogorește nu pot înfăptui încă în un prezent continuu.
Spun: te iubesc mamă! Și simultan din emisfera dreaptă și stânga câte un eu alb al meu (aparent cerc alb) pornește spre sus, parcă spre un cer, ca spermatozoizii.10.11.16
Când mă opresc în dreapta și în stânga mor. 10.11.16
Înțelegerea este însoțită de un vânt. 11.11.16
Am nări și în mental și ?... și părul de la ceafă spre frunte ca o semiperie de sârmă ))) pe cap, un punker. 11.11.16 (aveam puncte în loc de obraji. 12.11.16)
Dacă punkerii au apărut în țări cu limba engleză, să fie aceasta o limbă a oglindirii mentale.
Gândul face posibil vântul.
Parcă ies din realitate.
Există o împingere spre dreapta. Ies imagine, vorba/cuvânt, miros. “nici” a fost un cuvânt generat de gând.
Pentru toate înțelegerile de la un moment am trecut odată în stânga în o vibrație dogoritoare. Apoi am văzut-o pe clientă a cărui chip dogorește, strălucește ca un soare. Atunci am înțeles încă o dată: sunt ceea ce urmează să fie, sunt ceea ce urmează să văd. Totuși pentru cazul când celălalt se poartă urât cu tine, despre ce mai este vorba atunci?
Totuși, speculativ, oamenii pe care îi întâlnim să fie o reflectare a stărilor noastre de spirit.
În înțelegere dai viața. Este vorba de “tu zici” în care este viața. 11.11.16
Superstiția se crează în dreapta. Este ca și cum iau omul în pumn. 12.11.16
Cuvântul din vis: “simultan”. (adică visul are legătură cu simultaneitatea.) 12.11.16
Lucrurile sunt măcinate în față.
Negația este alba-goala. În jurul ei este un aer negru și nu pot să fac.
Bărbatul și femeia se închid în o sferă. L-am văzut pe un el și când s-a spus numele femeii lui Dorina am imaginat-o imediat pe Dorina, unde doar pe ea o știam și despre ea era vorba.
Perechile în general se închid în sferă. Când este vorba de Onix, știu doi bărbați.
Când fac este o mișcare spre dreapta.
O clientă spune că copiii speriați stau în un colț la gradi.
Eul trecând spre stânga se creează spațiu gol. 12.11.16
Înaintea apariției unei imagini (în dreapta?) este o oprire în dreapta (stânga-dreapta oprire-punct). Deci gândul vine spre dreapta.
Din “Eu sunt Cel ce Sunt”(Exod 3, 14) și înțelegeri mai vechi (m-am trezit înțelegând că îi doresc lui “este”. Deci mama devenise este. Poate că este, adică mama eram tot eu și eu din afara mea îi doream lui este. m-am trezit din somn înțelegând că sufăr când sunt în “este”. 21.03.16) înțeleg că Hristos a spus adevărul când ne-a făcut prietenii Lui și copiii Lui Dumnezeu.
Dumnezeu Tatăl este bun. Acest lucru îl spune Moise în Exod 3, 20: “… voi lovi Egiptul cu tot felul de minuni …”, îl spune David în Psalmul 2, versetele 5-7 că îi va îngrozi punând pe Hristos Împărat peste biserica (așa înțelege Fericitul Augustin) ca să vestească porunca Domnului. În Psalmul 23 pentru ziua de după sâmbăta, David spune: “Cine este Acesta Împăratul slavei? Domnul puterilor, Acesta este Împăratul slavei.” (Ps. 23, 10)
Plec în stânga în amintire.
Din texte mai vechi înțeleg că: simbolul iese din gând; simbolul = “este” = gând = “este” este a lui tu zici; “este” se schimbă în “șanț”.
Mă frec în vis? A fost real? Am reținut doar tendință și fapta de vreo 2 secunde. Am tendințe să mă duc în duhul masturbării din față, să sufăr. Apoi am picioarele intrate în un sac fumuriu. Încă sufăr. Apoi port blugi albastrii deschis. Aerul sferic, alb, din dreapta blugilor mă face să-mi recapăt mobilitatea. Cum sunt mă simt în dreapta. 13.11.16
Sunt două puncte nu este-este puțin îndepărtate în un aer-gaz de muștar, între care se face trecerea. Și cred că este, deși nu era. Este “tu zici”? Dacă punctul este dragoste se schimbă în pozitiv. Se schimbă în tu zici, în dreapta, când nu vreau în un fel, apărând în dreapta punctul “altfel” și aer-gazul transparent al lui tu zici.
Înțeleg că mă supăr pe … unde aveam o părere proastă.
Sunt condamnat să trăiesc ca un însingurat. M-am desprins de ultimele două puncte în care mă mai țineam ca un balon de platoul paralelidipedic al celorlalți. Văd o insectă foarte mică trecând pe ecranul laptopului. Trebuie să mă minunez de ceilalți, îmi zic.
“tu zici” te face să crezi în un fel. 13.11.16
Răul face un baraj. 15.11.16
Mă ușurez într-un târziu. Parcă răsare soarele. Apare femeia blondă a cărui chip radiază. Avea unghiile mov.
A doua zi am văzut că are un inel cu acul de busolă. Inel ca al ei parcă mai aveau încă două femei.
În vis rețin numele unei fete: Venent. 17.11.16
Înțeleg din vis că mă rostogolesc dar datorită privirii mă opresc. 19.11.16
Din vis înțeleg că “vreau” este în josul imaginii ce se creează. 20.11.16
Viitorul este în dreapta sus. 20.11.16
Se înțelege ceva când apar similitudini: mărul cade = gravitația; felie de piersică pufoasă = gând.
Þin minte dacă lipesc Efesul lui Ioan cu Efesul celor 7 creștini care au înviat după 200 de ani.
Înțeleg că cetele de tâlhari din vechime țin de un echivalent. Nașterea lor este normală, conjuncturala. Așa este și mafia de azi.
Înțeleg pentru prezentul continuu?
Visez: eram cu mama și “nea Nelu” la țară. Era iarnă. Era pe deal un muzeu. Eram în excursie la munte cu tineri. Eram copil cu alți copii. Þiganul Hagi, speculantul a văzut ceva și aleargă pe o stradă iarna. Apoi urcăm în o peșteră? Apoi intrăm în un labirint. În labirint căutam o minge. Era propria conștiință? Pe lângă minge a trecut turcul Gihan. Am găsit-o în un capăt de drum. I-am dat cu piciorul. Mingea s-a dus apoape de camera tronului Lui Dumnezeu, unde stătea și “cel rău” lângă oglinda din dreapta tronului (cu vrăjitoarele?). Și mingea a ajuns la “cel rău”, care a luat-o în mână, s-a dus în un loc unde mingea s-a schimbat în mască de iepure. Atunci “cel rău” și-a dat masca veche jos și și-a pus masca de iepure, devenind din nou “cel bun”. Iubita mea văzuse pe cel rău, când era la școală, era o iapă. Mai avea o soră. Erau crescuți de o/niște vrăjitoare. Dumnezeu era bolnav.
Mă duc în dreapta ca să înțeleg.
Când celălalt este în stânga, atunci este un “sunt”. 24.11.16
Iubirea este superficială?.
Părinții îmi sunt în un fel. Îmi murisem. 27.11.16
Înțelegerea este în dreapta. 27.11.16
Statuile și simbolurile au legătură cu trecutul.
Trecutul îl scot din stânga. 28.11.16
Nechez dacă mă duc central. 29?.11.16 (căutând vei găsi potrivind în întâmplare și vei necheza ca un cal.)
Mă duc în dreapta.
Mă acuz pentru o perversitate. După un timp îmi pot lua apărarea. Am o nouă înțelegerea a păcătoșeniei. Căzusem în o introvertire-sferica. Am fost pervers unde pe femeia respectivă am gândit-o perversă. Avusesem recent o informație în acest sens. La televizor înțeleg că îmbrăcămintea, portul este a trăirii extrovertite, nepacatoase. 30.11.16
Dumnezeu a făcut să ies minunat din minte, să mă văd pentru nici o secundă. Ieșirea din propria minte este prin un fir alb, oblic, spre stânga. Gaura neagră?
Din Psalmi descoperisem că omul este vecin cu Dumnezeu? Planul orizontal cu loturi vecine mi-a apărut mai demult. Luturile eram eu pe de o parte și turcoaicele Nurten și Dane, care mi se păruse că râsese de mine, pe de altă parte. Au apărut loturi egale, vecine, unde nu mă supărasem pe ele. Datorită iubirii?
Propria răutate mă face să înțeleg că eu sunt continuu altundeva. 01.12.16
Faptul că am o existență și dincolo de lume = În postul Paștelui îmi sare în ochi dveră neagră de la icoana Maicii Domnului cu Pruncul. Văd că orbirea neagră după plâns se duce până în străfundul ființei (minții) parcă spre dincolo de lume unde SUNT (cel din afara mea în plan vertical).
O dată am văzut că aveam o existență de culoare albă în un nimic, în un plan vertical. Cu altă ocazie am înțeles că planul vertical este infinit.
Din texte vechi(: < O = prezent, convergent, spre punct;