Chipul tău hâd îmi apare în drum.
Aș vrea să te strivesc, să te macin, arunc,
Intr-un hău laolaltă cu șerpii.
Stupiditate-numele tău îmi fură mereu
Liniștea și gândul că lumea-i curată.
Tu cu gheare de tigru, cu colți de oțel,
Distrugi idealuri, tai aripi, ucizi gânduri.

Te văd! Plimbându-te braț la braț cu...prostia!
Intre voi e ceva... ceva ce îmi sună haotic în cap.

Incerci să atragi... ești cochetă!
Și Doamne, câți sunt acei ce îți cad,
Ca o mare de muște, cu toți, la picioare!