|
RADIO Agonia
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ Fotograful de suflete
■ Despre maeÈ™tri, maiÈ™tri È™i calfe (text revizuit)
■ (Momentul acela cand…)
■ ​prolegomene la un plan de acÈ›iune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
■ Băiatul meu
■ masă pentru două persoane È™i un gol venit de nicăieri
■ ​un poet îmbrăcat în negru È™i mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
■ Copacul din hazardul acestei inimi
■ ptiu
■ Cum e muÈ™tarul pe mic
■ Măria Sa Nesomnul
■ Crepuscul
■ să nu mori niciodată când sunt prezidenÈ›iale
■ Capcană
■ mamă moartă
■ Unul dintre avataruri
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
...și mi-a spus să plec personale [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Alexandru Adam [shakedown ]
2005-12-25
| |
Am ajuns lângă tine cu primul val al nopții. Curios... Marea era calmă. Tu erai nervoasă. Eu eram singur. Nisipul era uscat, iar prosopul tău era ud. Aveai bronzul de argint și buzele de aur în timp ce eu cădeam încontinuu de pe podium. M-ai ajutat să mă ridic și mi-ai explicat că scoicile de fapt sunt vii. Þi-am spus că te iubesc. Tu mi-ai dat o palmă și ai dispărut. Și te-am căutat prin nisip și prin vise. Iar tu ai apărut într-o adiere. Te-am sărutat. Dar tu ai deschis ochii.
Și era zi...
|
|
|
|