și eu sunt tot mai departe de lucruri. e greu până te prinzi că nimic nu e nou
nimic nu e vechi
toate sunt mai aproape sau mai departe

acum lucrurile sunt departe
și toamna asta e departe
și tata

tata stă ghemuit la infinit în sicriul lui de stejar

odată de ziua lui i-am cumpărat un trening albastru

acum trebuie doar să aștept. să aștept

mai e puțin și se termină. sunt tot mai mică
ochiul lui abia mă mai vede. toamnele durează o secundă
cât un zâmbet la fotograf
și gata

toate aceste cărți cu numele tatălui meu pe copertă
toate aceste însemnări cu pixul pe margine
ani întregi de iubire de oameni
ani întregi de curiozitate
ani întregi de mirare

toate sunt ca noi
dar foarte departe