Despre viata


Cât de enigmatică poate fi viața uneori.Niciodată nu am putut să aflam cum și de unde se declanșează toate aceste evenimente inevitabile.Unii o consideră a fi o carte fără margini ,un simplu și fin fulg de aur,o cutie a Pandorei din care ies toate relele posibile și imposibile transformând totul într-un haos total,dar pe fundul căreia rămâne întotdeauna Speranța,dar nimeni nu știe ce este ea de fapt.
În opinia lui Felicitas Hoppe “Viața a fost întotdeauna ‘pragmatică,dinamică si violentă’ “,dar ar trebui să ne gândim ca totuși această viață“violentă ne oferă șansa de a ne naște,de a trai și de a muri și de a a avea o noua viață,conform religiei,în “viața de apoi”,aceasta fiind infinită.
Putem considera viața ca un joc al trăirilor:dragoste,dezamăgire,suferință,minciună,frică,moarte,dar și o luptă continuă pentru supraviețuire.
În opinia mea de “eu adolescentă,voi toți copii”,viața e ca un labirint,e ca un joc de cuvinte scrise într-o limbă demult uitată și e mult prea greu să înțelegem că nu e doar o însușire a tuturor celor care se nasc,ci traiești ca să ai o viață.
Se întamplă ca de multe ori,să ne împiedicam de anumite obstacole ce ne fac să renunțăm la ce ținem cu adevarat și să realizam prea tarziu că greșim.Se poate întampla să pierdem oameni dragi ,care pentru noi erau ca o comoară sau…ca ceva sfânt și să ne pierdem rațiunea și să facem lucruri pe care apoi le regretăm.Întotdeauna trebuie să ne gândim că pentru noi viața merge mai departe,chiar dacă nu știm cât va continua.
Chiar daca există atatea ipoteze despre viață,atât din punct religios,cât și din punct științific,noi tot nu știm ce este aceasta.
Cu toate acestea,cum spune și Arthur Schopenhauer “Orice zi este o mică viață-orice deșteptare și sculare o mică naștere,orice dimineață o mică tinerețe,orice culcare și adormire o mică moarte.Căci mersul vieții e departe de a fi numai fapta noastră,ci este produsul a doi factori: a șirului întâmplărilor și a șirului hotărârilor noastre ,care se țes unele de altele și se modifică unele pe altele.”