agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 759 .



Lacrimi de dor
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [latona ]

2009-04-01  |     | 




am văzut-o pe Mariana Brăescu Silvestri... plângând! dar lacrimile acelea întreceau cadranele lumii, năvăleau... căutând! alt înțeles al timpului, altă ieșire! ca și cum... acel sfârșit ar fi fost o glumă! ca și cum... dacă ar fi dat perdeaua la o parte, Artur Silvestri ar fi apărut printr-un surâs!
am văzut-o pe Mariana Brăescu Silvestri... plângând! și-atunci mi-am dat seama că a avut parte de multă iubire! și acea disperare a privirii ei... a fost ca un pumnal, îl mai simt și acum în piept! m-am căsătorit fără să iubesc, mi-am trăit viața fără să iubesc! am fost ca un perete, pe care a crescut un tablou... doar din vise! visând alt bărbat, pe Felix! iubire pierdută!
am înțeles-o pe Mariana Brăescu Silvestri... și-am plâns și eu cu ea! și viața, și moartea, și adevărul, și minciuna! m-am păcălit!!! și lacrimile mele seamănă cu lava unei mări lunare... îmi netezesc zilele și nopțile, dar nu voi uita niciodată tăcerea strigătului! m-am păcălit!!! sunt jumătatea unui timp, care a alunecat în alt timp, unde cresc doar vise cu zăpezi de tămâioare...
citesc despre Marga Barbu... s-a stins o stea! citesc despre o femeie și despre rolurile pe care le-a jucat, cu primăvară în ochi! și printre rânduri, citesc și despre iubirea ei pentru Eugen Barbu! cum nu a uitat buchetele mari de magnolii, pe care le primea de la el... cum nu i-a șters numele de pe soneria casei... „îl tot aștept, și el știe”, spunea Marga Barbu, și cred că și Mariana Brăescu Silvestri... ar spune la fel!
plâng, pentru că eu m-am născut să ard în povestea unei vieți de iubire! dar... unde e iubirea mea? în casa altei femei? în casa unui poem? îl tot aștept, și el știe... „pulsul îmi măsoară lutul în alergare... mă sparg, ca o mare, bolnavă de-atâta căutare... și timpul mă prinde în ore, și orele mă prind în vis... și visul mă prinde în tine, minut, poemul lacrimei de pământ.” (in running - 1 aprilie 2009, 14:53)

1 aprilie 2009, 19:14

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!