Doar tu iubite îmi mai închideai în palmă, cercuri incendiate de idei. Eu deschideam atunci privirea și reușeam să te zăresc cum respirai printre silabe. Mirosul tern de țigarete, amestecat cu un iz de parfum ieftin mă aruncau în lumea mea. Și-atunci îți deschideam iubite o carte ascunsă în rafturi prăfuite. Îmi ascultai doar neștiința și tresăreai când vreun cuvânt îți amintea de existență. Doar tu iubite erai... erai cheia mea.