agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2841 .



Nul
personale [ Gânduri ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [kaamos ]

2009-05-31  |     | 



Tonul acele sters ma invaluie intr-o melodie apoasa, interioara
Dintr-o miscare imperioasa a ritmului toate simturile mi se trezesc mai vii decat ieri
Si totusi la fel de moarte.
Se formeaza o hora, iar eu sunt un punct lasat de o urma in urma
Ma invart o data cu ele numai ca in sens opus
Imi trec repezi framantandu-se in sinuozitatea miscarii o multime de fragmente
Intiparite subconstient ce se pocnesc unele pe altele atat de rebele
Se rup se recreaza sub forma unei povesti din cand in cand parasita, inlocuita cu alta inlauntrul ei
E un decor alb, simplu si virgin
Dar podeaua e transparenta
Imi vad dincolo de ea caderea si totusi nu o simt
Miscarea devine usoara
Usoara dar totusi grea.
Totul stagneaza brusc,inebunite imi sunt orbitele de atata neclintire
Nu-mi ma simt corpul, nici el pe mine
Ma simt fum si fum ma aflu
El e de gheata , insa eu doar rece
Stagnare si alb
In nemiscare asta ceva isi croieste propriile legi
Atat de sigure incat sunt goale
Se desprinde, cade, se elibereaza probabil
Dar caderea asta e caderea de dicolo de transpareant
Care se face bucati o data cu obiectul
Si devine opac
Miscarea se reia
Cu sens schimbat
Ma tot zbat in launtrul cadavrului pana il despic
E uscat, se aud pocnind
In scurt timp doar o gramada de scrum
Din ce a ars si l-a ars
Nemiscat
Sunt fum sau asta imi pare
Imi inchid ochii, pe astia inca ii mai am
Ii deschid
Vid
E atat de respirabil,fum
Cercul inexistent, iar eu un punct nevazut
Carnalul e nul
Sunt nebun in toata nebunia asta
Inaintez si nu imi vine sa cred ca sunt atat de viu
De cordial, atat de nimic pentru un alt ochi
E un infinit
Melodia continua a valsa prin el
Prin mine
Infometata de fum
Rezonanta asta goala e tot ce a mai ramas.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!