agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1720 .



Frustrări de drept comun
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Babbba ]

2006-10-19  |     | 



Stăteam azi ca boul în mașină. Nu făceam nimic... mă luase-așa un fel de amețeală, probabil de la nesomnul acumulat, și mă uitam handicapat, că eram chiar în centrul Ploieștiului ăsta îmbâcsit, la lumea de pe stradă. Fețe triste, oameni agitându-se înnegurați în anonimatul zilei și-a grijilor cotidiene, o furnicăreală cu, sau fără rost... cine știe?... Priveliștea contrasta teribil cu un afiș enorm plasat de o mână grijulie chiar lângă "Domo", ăia de-ți iau banii cu buletinul și țâța de-ai supt-o de la mă-ta dacă nu ești pensionar veritabil, agarici la stat, sau la vreun hoț la fel de mare. Pe afiș, o familie fericită, zâmbea aproape provocator, arătând lumii întregi viața lor fără de griji, împlinită, (probabil nu aveau vestitele rate la bănci, ori aveau o insulă numai a lor), sau agenția care-i pozase îi surprinsese cu un supliment de viteză suficient de consistent, pentru că bucuria lor părea destul de naturală. Neee... m-am prins: n-au fețe de români și nici maneliști nu păreau să fie, iar ăia mici nu cred că știau fotbal. Chiar mă întrebam:
-oare cum o fi?- să lași așa deoparte, fie și numai pentru câteva minute toate presiunile, toate dead-end-urile, toate înțepăturile durerii (taxa pe viață)... toată frustrarea și responsabilitatea asumată, consumată de griji, promisă ca un mariaj "dezinteresat" veritabil propriei conștiințe, într-o lume în care deja, nimeni nu mai dă doi bani pe-așa ceva. Nici vorbă să mă destind, ba chiar simțeam că-mi crește tensiunea: tocmai îmi venise în minte un cuvânt tare urât: STAT. Probabil, provine de la asimilarea acțiunii: participiu trecut, prezent și viitor, "substantivată" în ceva de sine stătător, atât de specifică societății românești la nivelul guvernării "după ureche", de fapt, mai mult în folosul societății stratificat-private, iar gloata: ducă-se... cui să-i mai pese și de fraieri. Știi ceva Statule?: ...mai du-te-n p_z_a mă-ti! (spânzurătoarea cu cordon ombilical)... așa, de poftă!... în felul ăsta poate te saturi și tu de furat, bulimie canceroasă ce ești, iar noi o să fim îndreptățiți să spunem:
"nici nu te-ai născut". Lasă, nu fi supărat: mai bine decât avorton.
Deocamdată, cu cerutul STAI bine, cu datul STAI mai prost, iar cu suptul de la boi, vezi c-o să-ți iasă vorbe: "bi-vol(i)o-sexual"... da' mai mult oral.
Partea proastă e că vrem să mai trăim și noi. Deranjăm cumva că nu împărtășim aceleași convingeri "sex-tante"? Ia măsuri: lasă linioară te, sau ne.
O știi p-aia cu "cinseaseamănăseadună"? De-aia pleacă toți: s-au săturat de STAT în țara asta...
Eu mai rămân puțin: deseară dau ăștia pe AXN "Patriotul". Ce-o fi aia? STAT nu e sigur!, nici că STAÞI nu mai e chiar așa de sigur...

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!