agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ O clipă de intruziune ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-12-08 | |
Parcă aș fi un personaj dintr-un roman de dragoste și dezamăgiri. Te aștept pe o bancă în parc, mă uit fară de vlagă la o fântână și plâng ținând soarele pe umeri. Nu sunt demnă de razele lui.
Ce cumul de tristeți... ieri zâmbeam amândoi, iar azi nu pot să te caut; n-am putere să mă adun să te caut. Aș scrie un bilețel și aș pune semn că e banca noastră. Câte bănci am mai avut! Cu toate astea nici una nu e mai „a mea” decât cea care îmi suportă acum șezutul. Eu la cine mă mai întorc acasă ? Șoapte, șoapte... vreau șoapte! Dar nu aud nimic. Îmi iau adio acum, de asta sunt aici. De-aș găsi o ciupercă otrăvită... numai de-aș găsi! Þi-aș scrjeli numele pe ea. Eu unde ma duc de aici? Spune trandafirule, unde? Mă uit la furnicuțele ce mișculează pe lângă pantofi... călcați-mă în picioare! Vă rog! Vă plătesc! Nu va mai veni. Și chiar dacă ar veni, eu cine voi fi atunci?
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate