agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 7816 .



pe alocuri, polei
personale [ ]
ultimele 10 minute de previzibil

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Nia ]

2007-02-25  |     | 



să te iubesc este aproape o propoziție
o încercare nereușită de a sări din somn de piele de femeie
întâlnirea noastră are între încăperile ei dimensiunile solare ale piramidelor
în locul unde întrebarea și răspunsul coincid
mă sperie fiecare clipă a vieții mele ca o umbră pe care trebuie să o înjunghii înainte de a o vedea
știi
umbrele mele stau întotdeauna cu ochii pe jumătate închiși
nu
să nu mă întrebi de ce am îngăduit păsărilor să sară cu picioarele pe mine
să mă lovească diminețile cu ciocul în obraz

simt cum se descurcă moartea
căci moartea este întotdeauna încurcată în fața unui om
El a îngăduit-o numai când a fost obosit

poate de aceea
numele tău se strecoară în ordinea vieții
îmi surpă gândurile pereții amintirile visele
de aici încolo nu mai este posibilă nici o schimbare
drumul e drept
doar eu privesc cu un ochi în trecut și unul în viitor

m-am hotărît
voi face o piramidă din anii tăi în care mă voi adăposti împreună cu o regină
eu nu voi fi decât piatra aplecată spre prăbușire de călcătura ei
și nu știu
nu știu ce pot ucide rostogolindu-mă

viața mea o ia înaintea fiecărui cuvânt al morților pe care i-am constrâns să existe în mine
nu pot exista fără ei
nu aș avea curaj

***

nu tac nici păsările nici săruturile
până și prăpăstiile urlă
și eu
strângând în pumn
mireasmă de liliac sălbatic
și salcâm domnesc năpădit de furnici

iubirea asta va trece ca vântul peste ape
îmi spun


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!