Ar fi trebuit sa fie roz. Asta pentru ca in trenul de noapte cu care am venit, adormise cu un ursulet de plus roz in brate - cadou dat de noi prapaditii - , Ana. O copila cu ochii mari negrii, cu mainile frumoase, cu un zambet permanent si viu, cu cearcane nemascate pe paloarea nefireasca a unui chip de inger. Era cu mama ei, o sfanta de femeie, inconfundabila in lumina cu care ne umplea vagonul neincalzit decat de respirarile noastre si de povestile cu pilde din Sfintii Parinti. Ingerasul, caci asa este Ana si va fi, fusese operat pe inima, de o boala rara, "unu la milion" spunea ea, razand asa ca in ciuda tuturor mortilor pe toate mesele de operatii din lume. M-am intrebat de la o vreme daca Dumnezeu si Maica Domnului mai au timp de ingeri...Au categoric si asta si datorita ironiei alegerii iadului prin rapirea cu iubire...Era un salt in timp cu un inger de 16 ani furat in iad cu iubire...Rapirea s-a produs si pentru noi. A venit vremea ca un alt inger, mai moale, mai alb si mai frumos sa ne duca pe noi inaintea iesirii...Culorile iadului au palit inaintea zambetului ala suav, cand cu un gest mic si moale, si-a departat stinghera bluza de pijama si a intrebat: se vede?...Nu se vede, i-am raspuns, nu se vede de ochii tai mari, si de lumina din chipul tau si mai ales nu se vede ca ingerii nu pot fi operati pe inima...Ei au deja lacrimile noastre bisturie despicand ... A zambit neconvinsa...Noaptea s-a scurs intre lacrimi ascunse de rusinea "oamenilor aia" - eu si Cristi, parca un nume predestinat in vagonul ala - si bratele calzi ale mamei, departe de suferinte si lume...Cum pot povestii copiii de tragismele unor fapte! Am realizat atunci ca n-am mai sunat de mult pe mama...Si ea ma pazise sa ma intorc din moarte si albise pe culoarele spitalelor...Am inteles atunci si sensul rapirii spre iad...N-as fi vrut sa cunosc iadul niciodata...M-a scos un inger din iadul in care culorile, iubirea si ingerul deja rapit ma dusesera...Danseaza acum undeva departe Iuda si ingerasul meu doarme linistit. Va pleca maine spre Dunare...Ironic si inalt mi-a spalat Dumnezeu, in doua nopti consecutive, doua frici: cea de Dunare si cea de litera B...Uneori dai mana cuiva cazut in iad si platesti cu iubirea si inima ta si platesc toti "ai casei tale" si reusesti sa-l scoti o clipa...Cazi tu si apoi il revezi cautandu-si drumul inapoi si calcand pe sufletul tau dinadins...Si toate au inceput cu doi ochi mari si mirati la 16 ani...Azi? 30 de arginti s-au dat si s-au luat...Maine?...Tarina Sangelui nu s-a mai vandut niciodata...N-am vrut niciodata sa cunosc iadul! Te poate amagi diavolul si cu iubire!