agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-09-02 | |
Lacrimile lor curg si pe obrajii mei de mamă!
Unde este Pământul Frumos pe care visăm să-l dăruim copiilor nostri? Haosul s-a ridicat la orizont si încă îl ignorăm. Cum pot oamenii să renunțe atât de usor la umanitate? În secolul XXI, după lagărele naziste, după bomba atomică... oamenii se comportă în continuare iresponsabil. Întradevăr, dupa cum spunea OSHO, omul nu e încă om, ci un candidat la umanitate! Terorismul este o armă a disperarii...dar o armă cu atâtea efecte perverse la nivel social si psihologic, încât eu nu-i văd nici un sens. Voi trăi ziua când omenirea va realiza că cea mai de pret comoară a noastră sunt copiii? Ar trebui să li se acorde respectul si privilegiile sfinților, nu să fie transformati in victime. ,,Nu știu cu ce fel de arme va fi luptat cel de-al treilea război mondial, dar cu siguranța cel de-al patrulea va fi luptat cu bețe si pietre." Albert Einstein Am intrat pe site cu intenția de a posta o poezie...Am auzit știrile despre copiii ostatici și poezia mea s-a transformat intr-o lacrimă. Astazi poezia mea a murit.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate