obscuritati induiosate sunt
de soarta umbrelor palite inca
apasa trist si-ata de mut
privirea curcubeului de sticla

in zare raze reci tresar
si ochi comuni deschide lumea
in tine astri vii dispar
redefenind luminii culmea

penumbre eu ma fac de teama
sa nu-mi dezlegi nedumerirea
sa nu-mi cunosti placuta taina
de-a nu-ti cunoaste profunzimea