agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-03-11 | |
Fragmente
Oamenii și omenirea au încercuit pădurile, iar noaptea s-a culcat pe mine oftând ca o ursoaică bătrână fugărită de timp. dorințele noastre sunt numai din pământ. unii au început să înțeleagă, se măsoară pe ei înșiși, nici lumea, nici vremea. deasupra e doar o lună plină, fără nici o pretenție. sunt mulțumit... de altfel, nu încep stelele ce strălucesc, încep doar cele ce răsar, iar comportamentul meu nu e decât o adaptare la potențialul meu. bătrânii cu hainele lor vechi și primăvara au îmbrăcat străzile goale. voi întoarceți mereu orașele acestea ca pe niște ceasuri mecanice. iar când arcurile vor slăbi de tot, atunci oamenii și omenirea vor încercui și mai mult pădurile și pădurile se vor întrepătrunde cu oamenii. e mult praf pe străzi și niște oameni cu dorințe. eu sunt bătrânii în hainele cărora se ascunde o lume mai veche. fără nici o pretenție. alte înțelesuri, alte imagini, alte amintiri. stau ascunse în tivurile roase precum niște purici discreți, destul de importanți. bătrânii, misterioși, se dezbracă încet de hainele vechi – așa preferă ei tranziția, mai detașați. și au auzit la tv când s-a spus că revoluția română nu s-a terminat încă. văd cum vine la adăpat patria, ca o vacă sfântă, numai la marginea izlazului, numai în gâldane tulburate și pișate. și toată noaptea rumegă gogoloaie de legi, legată strâns de iesle. și e frig. eu mă țin relativ bine, doar cultură, niște pasiuni din fotbal, plus alte salturi mai joase. din zece-n zece ani mă are fericirea din pricina Craiovei. pe geam nu mă uit, nu se vede nimic, doar Codre trece singur în apus cu un cal de căpăstru peste toată România voastră! dar și peste el trece. voi întoarceți mereu orașele acestea. ca pe niște ceasuri mecanice.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate