agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-04-08 | |
Poem de atingere
Tu mă iubești încît ai vrea să fii umbra de carne a respirării mele. iubito, să mă ierți că-ți spun acum, cînd abia te-ai atins între sîni cu parfum, dar carnea mea va fi pierdută de timp în urmarea lui… tu, probabil, te atingi de suflet și tot în el te împingi! de asta inima mea s-a întors speriată de pe pleoapele tale, de pe umeri și genunchi, în propria ei bătaie. tu să mă ierți că uneori mai sînt absent cînd tu ai vrea să mă-nfășor în frumusețea ta, să știi c-am spus poeme, azi rătăcesc în inimi încercînd a mă prinde pe mine însumi de guler în propriile cuvinte. în ochii mei care-au văzut atîta moarte roșie de carne sfărîmată, tu vrei să naști imagini de frumusețe ondulată și atingeri cu CO2 din respirare. arătarea ta în această cameră și în acest oraș aș vrea s-o leg de lume ca să o simt plăcută sau să o leg de lună să o iubesc de jos, romantic, medieval și să o vînd la ziuă pe-o dimineață optimistă la Banca Română de Trăiri Interioare, dobînda e mare, națiunea prosperă și nu stă la coadă. în felul acesta la bătrînețe o să fiu mulțumit că sentimentele mele valorează ceva. mi-e greu să recunosc, dar în peisaj ești mai frumoasă ca patria și mult mai ușor te-nvăț pe de rost. văile tale, trecătorile, munții tăi, pasurile și șeile, le-aș bate ciobănește pe potecile vechi și pe altele mai noi, făcute de mine (la această imagine poetică, rog a nu se omite bîta). din pricina acestora toate mă umple tăcerea și rîd înspre creasta iliacă a nudului lumii, iubita mea, vreau să-ți deschid suflețelul ascuns de privire în prea multe etape textile, sociale, plus cele ce vin din pretențiile tale firești și să intru acolo cu lumea mea cu tot. să-i spun lui Dumnezeu cu nu știu ce cuvinte cîteva lucruri de pe stradă. tu să mă ierți că-s vesel atunci cînd vrei să mă iubești și să mă ierți c-aș vrea să te iubesc din pricina morții…
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate