Mi-am lăsat ochii să te privească,
mi-au lăcrimat.
Mi-am lăsat buzele să te sărute,
m-au usturat.
Mi-am lăsat mâinile să te atingă,
m-au durut.

Și totuși nu te-am privit,
nu te-am sărutat,
nu te-am atins.

Dar erai în fiecare fir de praf,
în fiecare cristal de apă.
Erai nicăieri...