agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ O clipă de intruziune ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-05-20 | |
Și-acum când arșița-l apasă,
Doborât, el în genunchi se lasă. Aripile-i se topesc, arzându-l. Nu i-a mai rămas nimic, doar gândul. Ale lui lacrimi otrăvite, Îl rod întruna, nevăzute. Și spre pământ-și deschide ochii, Murind tăcut în vântul nopții. Dar, din negrile adâncuri, Același demon iese, Rupând ale lui timpuri, Lumea-ntreagă să o verse. Neatins de-ale vieții buze, Necuprins de-al morții tremur, Întunecând soarele si luna, Murind, născând, întotdeauna. Mut plutea deasupra oazei - Eternul chin în ochiul apei. Și-n umbra lui ardea deșertul, Și ochii lui vedeau sfârșitul. Încet se-apropie de ea, și-l vede. Clipa se oprește, gândul ei îngheață. Răsuflarea-i caldă pătrunde dulce-n ea, Dezrobindu-i firea, alinându-i setea. Þipăt după țipăt vibrează pieptul lui. Dar lin spre ea se-apleacă, ochii-i închizându-i. În cruda-i nemurire, un strop de-amor se-aprinde. Și furându-i visul, cu-a lui aripi o cuprinde.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate