Intr-o lume lipsită de sperantă
Am nevoie de o supradoză de viată
Să m-asez pe un nor si să cânt
Să ma las purtat de vânt
Să dansăm exotic,haotic printre vise
Intr-un tărâm al inimi unde nu pot fi compromise

Mi-as lăsa sufletul in bratele tale de argint
Si m-as înălta fără să simt
De sus voi vedea
O stea ce straluceste,lumina...
Tu ai fi steaua mea de foc nestins
In jurul tău voi gravita
Lumina-ti voi primi,blândă,pe fața mea
Ea mă va învia de fiecare dată cand
Să sper voi inceta

Din zenit te-am zărit
Că plangi si am venit
Cobor apoi să te sarut
Dar e unul rece,pe gat
Rece de pamant
Incremenit mă voi prăbusi din nou
Si tu n-ai sa mai fi
N-ai inteles
E prea tarziu
Nu mai veni