la naștere am rupt tăcerea ca pe un cordon ombilical

și am rămas să trăiesc, hrănindu-mă

singur prin gura cuvintelor mele

am învățat să merg ca un baston

prin lumea orbilor

când m-am oprit

mi-am privit narcisist propria creație

într-un ochi

într-un ochi de apă

...am plecat înaintând

prin propria viață ca un poet

împotriva curentului

căutând sursa inspirației mele

voiam să-ntorc toate cuvintele ce mi-au fost date

și să trăiesc din nou tăcerea

ca pe un ritual de împerechere

cu eternitatea