agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-08-14 | | Înscris în bibliotecă de Bot Eugen Iulian
De rău augur e și-i fapt de seamă
Că-n miez de noapte-un om îndoliat Prin târgul nostru calcă fără-odihnă La tribunal, cu pasul apăsat. Că zăbovește-n curți și lângă casă Pe unde țâncii ieri i se jucară, Sau că-n obor, pe vechea piatră roasă Pășește-n stinsul stelei iară și iară. Bronzat și costeliv! Costumul negru, Jobenul său faimos, purtatul șal, Îl fac un om ciudat, iubit de toți, Apărător al patriei fără egal. Pe coastă-n deal nu poate să mai doarmă; E printre noi: precum și altădată! Iar cel ce n-are somn și stă de veghe Þinându-și suflu-l urmărește-n poartă. Plecat i-e capul. Greu de regi și oameni. Bolnavă plânge lumea; el, să doarmă? Prea mulți țărani se luptă fără pricini, Prea multe ferme pier de foc și armă. Războiul și-ai lui domni îl mistuie. Zărește cuirasate-n larg de mare. Pe umerii săi strânși în șal el poartă Durerea și prostiile amare. Nu are pace până ce răsare Nădejdea unei Europe libere: O lume-a muncitorilor uniți S-aducă pace-n Cornland, Alpi și Mare. Îl doare dreptul regilor la crimă Și truda-i pentru om, ce pare vană. Au cine să-i aducă alba pace, Să dea pe deal odihnei iarăși vamă?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate