Tine cu mine


Înghesuiți într-un cuptor cu lemne
Nu ne mai pasă de nimic;
Tu mă săruți , mă mângâi… mai alene
Eu mi te-aplec ca somnul, ca să pic.

Și dorm trezit de tine, pe tine
Aud in peptul cel ce-ți frige
Îmi suflă flame verzi și fine
Toți dimprejur încep să strige!

Întoarce tu privirea către mine,
Și poposește-ți al tău glas
Să iți îngân menirea,
S-aud ce nu aude nimenea;

Să simt că-s lângă tine-acum,
Dezorientat când eu ce sunt,
S-apuc sa zic cât dor este să treacă
Ca un sfârșit de basm sa fie!

Sa-ncep povestea de la capăt ,n-are rost:
Are rost să o continui cu bine, cu tine,
S-aștern furori grăbite ca un prost
Ori să îmi zic: „Cu tine ,cu tine! E bine.”