agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-09-29 | |
Rapsodie in blue
Parca s-a luminat dinspre apus Dar cerul e prea jos, cazut pe munte Cu pletele in vint si-un pic carunte Cernind un sunet fin cazut de sus De mult prea sus indeajuns Din cerul cel de nepatruns De jos in sus, de sus in sus Precum un plins Se-astern apoi fructele coapte E noapte-n plina zi de soapte In licarirea unei stele Mi-e dor acum de doruri Si dorurile-s grele Si cade draperia peste noapte Mi-e dor de pere dulci zemoase coapte Si cade draperia de matasa Si cade draperia Si cade draperia mai spumoasa Da-mi vinul tau sa-l beau dulce mireasa Asa-mi fu dat, sa pot sa ma rasfir In borangicul tau suav zefir Sa ma inec in dulcea ta faptura Sa-mi risipesc si sufletul prin gura Dar sa iubesc, ce dulce e ispita Ispita-i dulce Ca si cum ar vrea Si luna unduioasa sa se culce Linga dulceata ta de catifea Apoi de cade bruma peste dealuri Noi construim atitea idealuri Cit nu putem a le mai numara Da-mi mie, mie da-mi faptura ta Ca tu zici nu, Si nu stia cu’ Se potrivesc vocalele-ntr-o nunta Cind muntii cei batrini deja se-ncrunta Cina vad cum minunata din poveste Se fereca de zici ca nici nu este Dar ce pacat ti-a intinat faptura Ce vis amar ce ti-a tulburat faptura Ridica-te, incet... pe inserate Se umple masa vietii de bucate Se umple, da, se umple masa vietii Placerile ades sint vinovate Dar nu noi, nu, Nu spune nu, Placerile nu sint nenumarate Si se numesc adesea voluptate Hai, spune “da” N-o lua asa Si intr-un gind de toamna doar o stea Imi da dulceata ta de catifea S-o simt pe buze, s-o respir crezind Ca este clipa rupta dintr-un gind In care creste cerul peste munte Dar cerul are crestele carunte Si se infige molcom intr-un vis Joaca mireasa vie-n paradis Vin stelele Vin stelele, golase paparude Vii, nestemate, fragede si ude Dansind bezmetic Dansind suave dintr-un dulce petic Dintr-un triunghi adesea exemplar Fara lumina ros de lupanar Si nu-mi mai spune iarasi « nu » Ca ceasul vremii imi trecu, Aseara ieri sau chiar acu’ Cind rasfiram prin cartea vietii Nebuni ca zeii diminetii Tu rasturnata peste mine Dulceata supta de albine Si numai mugurii cintind In ritmul fecudundat de gind De e vreo veste, Ce poveste! Povestea dorurilor este Legenda vie si uitare Uitarea este ca un vis In care nu iti e permis Sa plingi de mila sau de viata Uitarea e spre dimineata Si sera infloreste doar Visul cu sufletul amar Spre seara, nu ? Cind tu spui “nu” !
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate