agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-10-04 | |
Numai cum ai apărut,
În grădini,în parc, în case, S-au dus zilele frumoase, Ploile ai început. Numai cum ai și venit, Ai dat frunzelor paloare Și petalelor din floare, Le-ai dat gânduri de sfârșit. Fugărești frunze pe-alei, Hornurilor le scoți fumuri Și așterni bietelor drumuri, Drept covor - frunza de tei. Ia privește prin grădini ! Uite, s-au roșit ardeii, Iar pe băncile aleii Sunt doar urme de lumini. Azi, pe banca unde-am stat Fără grijă, toată vara, Ai adus prea iute seara Și puțin m-am întristat. Dar îți știu tipicul tău, Așa-ncepi tu cu fasoane, Etalând a tale toane, Dar în suflet nu porți rău. Crizanteme ai adus, Presărînd pe strat culori Și cum faci,de-atâtea ori, Trandafiri acolo-ai pus. Nu-nțeleg cu ce ai dat Floarea mândră de gherghină, Aducând cu ea lumină Peste florile din strat. Tot așa, nu știu deloc, Cum pe zid te-ai cățărat Și în iederi ai lăsat Colorit de roșu foc. Gladiolele le ții Cu flori mândru colorate, Iar pe dealurile toate, Aduci forfotă în vii. Pui în toate prea mult zel, Dar eu știu, ai auzit, Că spre tine a pornit Cel ce-i zice Brumărel. Vezi să-l rogi, măcar puțin, Să mai țină-n flori culoare Și drept mulțumită mare Să-i oferi cofă cu vin.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate