agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-10-17 | |
Când soarele lumina peste codri-o lasă
Eu mi te închipui doar a mea crăiasă Frunzele se scaldă în roua dimineții Mi se sparg, de tărâmurile iubirii, valurile vieții Pe-a râului luciu plutesc încet la vale Două frunze care merg alături agale Câtă veselie este în natură Nu vezi niciunde o firimitură de ură Liniștea naturii e străpunsă brusc De izvorul care clipocește dus Câte păsărele vin ca să ne cânte Cu trilurile lor să ne-ncânte Uite-o prepeliță, vine înspre noi Ea îndeamnă iute și un pițigoi Și-alte mii de păsări în cor ele spun: ”Ca dragostea nimic nu-i mai bun!” Tu, regin-a mării, vino către mine Să-ți ating năframa ce grumazu-ți învelește Tu, prințes-a codrilor poftește-mă la tine O clipă de iubire s-o sorbim regește. În pocalul de-aur cu mine de-i cinsti Voi pune-o picătură aminte să mă ții... Dar ce-mi văd ochii... la fereastră Nici luna nu-i ca tine, ești o măiastră! Te-arăți când simți că focul mă mistuie Doar o secundă apoi timpul biruie. Stau..., privesc în gol..., unde ești? Văd stelele pe cer, începi să îmi zâmbești. De dorul tău, iubito, nici nu pot să clipesc Stau zile-ntregi așa, la tine mă gândesc Ce vrajă, cu ce farmec ai putut tu Ca să faci din mine ce îți vrea sufletul?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate