Era război și lepră, oameni mureau în burg
schimonosiți, îngrozitori
ca niște vase negre cu flori
coclite-n amurg, pe fundul apelor.

Domnii mei, domnii mei,
n-am să termin niciodată de scris.
Circul meu suferă de promiscuitate dirijată
- era război și lepră -
fiecare cal a trebuit să se nască încă o dată
pentru că în ordinul de serviciu strecurase cineva explicația “bis”.

Noi aveam pactele noastre încheiate cu artificii și compromisuri,
noi știam să respectăm fiecare borcan din menajerie
și pentru fiecare tinichigerie
am declinat câteva porții de demnitate și câteva noi...paradisuri.

Opriți-vă! Trăim momente de reculegere mare.
Clipele acestea nu se uită... păstrate în formol sau în lapte de var, -
aici și acum, nici un sistem agrar
nu trebuie să le ignore.
Guvernul duce grijă de toate și are preocupări, știți fiecare!

Þineam la veacul acela cu energii și mașină
și-am spus:
altfel ținuta noastră nu-i decât o minge ricosata.
Fiecare cal trebuie să se nască încă o dată,
nasturii s-au puit, luna motorizată a expiat miros de benzină
Oamenii și-au întins arterele în aer
ca niște sonerii frumoase, inutile
pe urmă au așteptat patruzeci de zile,
dar profetul nu mai avea mistere și murise.

L-am pipăit curios ca pe un ren:
putrezea liniștit între cocori.
Fusese ultimul bogat din muzeul acela
învârtit pe loc de câteva ori.

Domnii mei, vă invit în această decongestionare de gripă
și vă ofer zăcătorile mele de apă fiartă în imobilitatea maselor
pe care - când nu mi le mai pot imagina ridicate în capul
oaselor,
vis-a-vis de pușca mitralieră, această disperată femeie care-și gâtuie copiii pe câmpuri și țipă -

Dintr-o dată se întâmplă ceva puternic și simplu că o măreție
o femeie, un iepure, un translator și un străin
leapădă timpul, capătă platoșe, se înalță puțin câte puțin
(ca un fir de iarbă) și puiendrii inimii umane învie.

Vă invit la masa unde n-o să puteți mânca nimic,
pentru că toate cadavrele au intrat în putrefacție;
unde translatorii nu mai au ce căuta: iar ultima noastră reacție
rămâne netezirea acestui pântec, desproprietărit parțial de buric.

Mă țin de veacu-acela-n orice caz
cu sânii lui împăiați murdar,
unde profetul scos din galantar
putrezea liniștit ca o lampă de gaz.

Ce curios e hoitul în amurg!
Copiii-ntinsi pe saci în bătătură
mâncau gunoaie, când se ștergeau la gură -
era război și lepra, oamenii mureau în burg.