agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-11-21 | |
Ca un phoenix am renăscut din propria-mi moarte
Totuși simt golul în mine, încă mă apasă! Dar în seara asta cu toate că am murit și am reînviat Știu că drumul nu se înfundă aici, ci e o linie continuă Pe care trebuie să o urmez apreciindu-i frumusețea interioară Care strălucește dacă o privesc mai intens. O voi regăsi adânc în amintirile mele care nu au moarte, Atât de frumoase și de sălbatice! Le voi lăsa incifrate, să le înteleg doar eu, Pentru că nimeni nu le poate retrăi ca mine, Nimeni nu le poate penetra unicitatea… Le voi casetona în subconstientul meu Și le voi simți palpația ca pe o inimă dragă. Ritmurile tristeții mele trebuie să se risipească Precum notele răsfirate de pe un portativ creat din instincte, Unde rațiunea a lăsat tronul impulsului și al nebuniei. Așa de curat am zburat în direcții diferite, Încât plutirea nu se poate numi dramă Ci doar un pur sacrificiu al speranței infinite de mai bine! Ne-am dat drumul încet să nu ne rupem, Ca doua pene ce zboară alene Să nu se rănească atunci când se vor așterne… Uitarea aparentă ne va vindeca oare? Râul va curge, dar știu că nu se mai întoarce. Prețuiesc intensitatea ce a fost și zborul lin ce va veni, Te prețuiesc pe tine, inimă dragă, ce te-ai absorbit în mine…
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate