Sunt un Val plecat în larg
Ca un vas fără catarg,
Fără hărți, fără busolă,
Fără flamură la provă.

Sunt pribeagul ideal
Nu mai vreau să vin la mal,
Știu că unde voi ajunge
Când plec nimeni nu va plânge.

Mulți se-ntreabă în zadar
Pe ce mal am eu un Far,
Iar eu nu i-am contrazis:
„Farul meu e într-un vis”

Mă ghidez pe drum de stele
Și iubirile rebele,
Iar când văd pe mal un far
Sunt imun ca un...hoinar.

P.S.
Aș mai vrea ca în adâncuri
Să îngrop mai multe gânduri,
Iar sirene delicate
Să le țină-mbrățișate
Prin corăbii scufundate.