Sâmt lacrimi dă lună,
Șî noapcea mă doare dă mult,
Stâgoii nopțîî s-adună,
Aud numa paș șî ascult.

Ninje șî vântu mă doare,
O umbră crescută dă nie
Îșî fașe în mine scăpare
Să doarmă, o numa să stie.

Stâgă noapcea șî răspund,
Glasuri moarce ca dă fum
Numa umbre să aud,
Șî nu caltă niși un drum...

Moare ulița dă tot,
Mozoimane umblă parcă,
Umbra nopțî mă socot,
Mă gorgoane, mă încarcă....

Lacrimi dă lună să strâng,
Ninje șî noapcea să ceme,
Niși ochii iernii nu plâng,
Stâgoii mușcă dân vreme!