câinele!
m-a mușcat
și am devenit
în stânga latru ceața de cărămizi
o altă lume dincolo
nu poți pătrunde decât prin efracție
în dreapta chelălăi pădurile de mâini
scofâlcite spre nimic
noaptea urlu la stele verzi
căzute lat pe spații
colți se înfruptă din inimă
de oricine aruncă cu piatra
pe drumuri risipă fac din gheare
prăpăstiile în vremuri au turbat
sfâșii lihnit viitorul

(8 dec. 2010)