Vis de (ne)iarna

As vrea sa fiu pomada sufletului tau, cand istovit de toate, te-asterni in gandul meu...
Nu am sa-ti iau povara, ci-n tainica soptire, pe cand te lasi in poala, o sa-ti alin durerea
cu vorbe nerostite...
Iar genele-obosite, plecandu-si lin bataia, vor luneca-ntr-o lume in care cade ploaia ce spala
travalii ratacite...

Iar tu, trezit la viata, cu ochii verzi, cu ochii umezi, o sa ma cauti...
Iar eu, in vis, departe, iti voi sopti pe vant
Ca iti astept strigarea si-atunci, dup-un cuvant,
Tu vei primi ce-ai cere, desi imi dormi in gand...