cămașa e dintr-un material prietenos, însă e prea lungă
dintre pulpele foarfecelor un frig leneș se pisoiește spre mine astfel
neștiind închid ușa, închid fereastra pe rând,

dintre toate culmile am ales-o pe aceasta nu e soare mult și e blând
ca și cum te-ai bălăci lângă maluri tot lângă maluri uitând că apa

tăietura face înconjurul genunchilor se ploconește într-un fel de genunchi reumatici
gura ta se lipește de genunchii aceștia reumatici și taie
direct în carne fără nici un cuvânt

și de sub carne scoate folia de plastic folia de aluminiu și încă un rând
de haine vechi cum se îngrămădesc la țară-n dormeze
apoi încă un rând
cam cum scuipa rasputin vinul de vecernie în sân
trăgând cu ochiul la mine: oftez sau mă strâmb?
abia pe urmă ai intrat în mine.