această apă adormită
vălurită ușor de vânt
mirosul reavăn al primăverii
izvodit de negrul pământ
mersul tremurat al moșneagului
sprijinit în baston
suspinul plăpând al oricărui om
acești tineri încrezători
care încă mai râd zgomotos
orizontul în amurg ireal de frumos
prietenul pe care nu l-am uitat
obrazul pământiu și brăzdat
al celui ce trece pe lângă tine
corăbiile lucitoare pe mare
zâmbetul șiret
sclipirea buzei în soare
pletele răsfirate de vânt
mirajul clipei tăiat de cuvânt
dangătul clopotelor peste sat
gândul încolțit și uitat
podgoria blândă și aurie
în toamnă

ce vor să spună
ce înseamnă

această mare câmpie
roditoare
aburindă sub soarele
dimineții

cifre litere semne

alfabet fantastic
al vieții