noapte de noapte același vis
sigmund freud intră în cameră și îmi interpretează
focul verde de pe tavan
stăm în povești pînă spre dimineață
bem un pahar de vin eu mă destăinui
el își freacă palmele de fericire să descopere un spirit de secol XXI
cînd mă trezesc pleacă subtil
doar forma de șezut caldă lăsată pe saltea
mă oprește de la sinucidere
deschid fereastra și privesc în gol cîteva clipe
apoi intru la baie să-mi spăl fața și mîinile
pline de vinovăție.