Cărțile din bibliotecă,
Sunt mâncate cu mare poftă
de molile nemâncate,
cam de două săptămâni jumatate.

Încetul cu încetul,
Cărțile încep ușor a dispărea,
Iar copii din a noastră școală,
Carte îi e un mare dușman,
O urăște din cale afară,
Nu o vrea nici în a sa față.

Cartea plină de povești frumoase,
Chiar poezii și basme,
Ce te-nvață lucruri bune,
Și copilăria de ți-o unge…
Tu aminte vei avea, adult,
Despre cartea, că ți-a fost ca un amic.

Carte nu există pe acest pământ,
Care să te facă un om incult,
Dar ea un mare destin avea…
Cine o citește, habar să aibă
de orice și orice domeniu.

( 2010, 23 noiembrie )