iar tragi de sforile mele
cu degetele pene
și asimt
în timp ce tu
cobori pe la încheietură
cu pasul domol
adulmecând

va trebui într-adevăr să mor
nicio fărâmă
niciun pas înapoi
apoi tu
să îmbraci cerul
și apoi
să urci printre ape
acolo unde se destramă
zidurile pline de mușchi și cărămizile lipsă
și ferestre închise
sub maluri pline de piatră

voi aprinde
cu un cărbune aburi și sticlă
incongruența ta
mixtă

și vei străluci pe de-a'ntregul
pentru-o clipă
între falduri de vis
și pene vibrând

(I believe in You
You know I do
but, when the time comes,
will You believe in
me too?)