ea
un fel de a nega iubirea relevant
cu șoapte aprige umplute la refuz
de un refuz crescut între canoane
pustiite de credințe

el
are alt fel de a se săruta cu moartea
o pasiune de copil orfan de lume
cu sufletul împrăștiat în sine și cu frica
de a ieși

pe patru scări stau tot atâtea stări și plâng
când pasul ei refuză să așeze-n pieptul lui vreun dans
și la balconul disperării dintre amor și un răgaz se aciuase
un simplu joc de-a cine poate s-ofilească cu un zâmbet mult iubitul
sentiment

atunci
în ziua-n care am cerut răbdare nopții să mai aștepte în umbra noastră
și sub altarul unui măsluitor de cochilii uscate te-am privit
stăteau pe spate stelele și refuzau să creadă
că jocu-nchide filozofic cate-un ½poate½...

cap ou pas cap
tu m`aimes?