agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-01-21 | | de fiecare dată când bunicul meu se pregătea să moară pe câmpul de luptă dintre două vieți ori pe crestele munților cu floare-de-colț ca prin vis apărea cavalerul pelasg și-l privea țintă obligându-l să rămână viu cu puterea imperiilor ce-i scoseseră inima și i-o lăsase ca pe o năframă în calea vulturilor de la o vreme cavalerul pelasg mă vizitează mai mult noaptea când toți ai mei dorm și se dau în leagănul morții ascult cu atenție vorbirea de fum a cavalerului pelasg și am dobândit puterea înzecită de a fi secerat în orice clipă de la intrarea în altarul unei biserici transformată vreme de 50 de ani cât pentru cinci sute de mii în temniță comunistă de atei care n-au putut desluși taina mirungerii cu mirul de la aiud sute de mii de strămoși n-au știut ce –nseamnă să ieși din sclavie și acum nici acest fapt nu mai semnifică mare lucru pruncul a cărui mamă a fost obligată să moară de căpcăuni plătiți regește tot mamă rămâne blestemul de orfan și de mamă fiind sporit de îngeri anume trimiși să dea foc lumii și neputând fi stins cu toate apele mării pierdută a fost frumusețea lumii și drumul ireversibil pavat cu prostia bezmetică ca nostalgia fățarnică așternută din belșug pe fața de piatră a reflexivității ateilor sufletul nu regretă loviturile imparabile aplicate cu nonșalanță insuficientă s-a dovedit a fi fost puterea adunată și înmulțită a tuturor acelora care niciodată n-au aprins lumânări pe morminte pentru care ideea de maternitate ca și ideea de crimă sunt sinonime cu reverența destinului pentru cei care nu-și mai pot duce crucea și cheamă apusul din ochii puiului de girafă albă să-și lase pielea sub picioarele unui semizeu clandestin ale cărui fapte eroice au fost atât de bine călcate în picioare în locul rămas gol odihnește blânda făptură a cavalerului pelasg la întrepătrunderea dintre ceea ce s-a pierdut și ceea ce s-a mai găsit drept și bun din strămoș în strămoș întru adevăr ducând ștafeta aruncătorului de flăcări
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate