dragostea
e albastru-portocalie
ca blocurile noului meu cartier

e vecina din blocul de vizavi
când fumează privind la stele,
întinde rufele și sânii ei umplu aerul
cu forme ce excită și câinii
aciuați lângă șantier
și pupilele dilatate la maxim
ale soțului care privește la curul ei
și se imaginează făcând filme porno
cu cea mai tare divă a Hollywoodului

e soarele din dreapta mea la orele asfințitului
sângele orizontului îndrăgostit de orașul mut
și clădirea neterminată de lângă blocul meu,
ca un penis erect amenințând
himenul albastru al cerului

dragostea sunt eu
și apartamentul
în care ne iubim de două-trei ori
pe săptămână pe colțarul de culoare incertă

într-o zi
acestea nu vor mai exista
dar ea va fi mereu aceeași
chiar și când soarele
se va fi stins demult
și liniștea universului va fi tulburată
de un cântec de leagăn
disperat și
tardiv