Știm după pietre-orice oraș:
Alb Ararat lucind din ape.
Din colbu-nsângerat, gingaș
Cresc flori.E-un cer ca-n ilustrate.
Și-s pomi de-un verde opalin
În colțul straniu de Berlin.
Norii migrează-n rotocol
Scăpând de punctul de control.

Arii din Weimar prin unghere.
Lungi râsete-n grădini cu bere
În Reichul stins. Roți huruind
Unter den Linden. Tragic jind,
Abstractă furie, stinsă-acum,
Scăpând controlului în drum-
E firul care ține, poate,
Această vânătoare-n noapte.

Te văd aievea cum pălești
Când într-un birt de zinc citești
De-o grevă-a foamei, negru ștaier,
Ori de-un poștaș sărind în aer.
Tu, Holderlin, atât de blând
Spirit al meu vagabondând,
Dă-mi un inel de-ntors și-mi spune
Cât gol apasă-o națiune!