Umblam hai-hui prin galaxii
N-aveam habar de unde vin
Luam în mână câte-o stea
și mai visam câte puțin

Treceau secundele-într-un an
și, fericit, gândeam la voi
Păreați măreți…cu visuri mari…
și-erați , de fapt, mai mici ca noi

Când soarta m-a trimis, din neant,
aproape viu…v-am cunoscut
Era pustiu…cu oameni morți…
și-am încetat ca să mai fiu…

Când soarta m-a trimis la voi,
umblam hai-hui, prin galaxii…
Cred c-am murit , ACOLO, JOS,
dar nu de tot…
și m-am întors, aproape gol,
la cei ce știu...să fie vii!

Ileana Popescu Bâldea