agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-03-21 | | cât despre bunicul atunci când nu făcea biciclete de lemn butuci de roți de care obezi restul piese de șah ferestre și uși dușumele atunci când nu punea dinamul ăla să se învârtească purtat de ape să ilumineze satul de nu se mai pomenise așa ceva decât hăt departe în orașul cel mare nicidecum în decrepitele târguri din jur asta pe vremea când întunericul mai era încă al strigoilor atunci când nu avea treabă cu tractorul alt lucru de neînțeles prin părțile locului cu batoza ori cu triorul când n-avea de ferecat pietrele de moară și nu avea de făcut pălincă cu cazanul acela adus special pentru el de frații blumm chiar de la viana atunci când lipsea eram sigur că se făcuse foarte mic și că umbla prin stupi așa de pamplezir din obișnuință refugiindu-se o vreme din prea agitata lume a oamenilor care până la urmă părea făcută chiar pe măsura lui căreia îi chiar aducea îmbunătățiri atunci când se nimerea să-i fie la îndemână în acest rai al albinelor despre care știa atât de multe lucruri încât nu se putea să fie altfel ori că era laolaltă cu ele undeva prin ierburi prin pomii în floare de unde ca un stăpân deplin ce le era le tot trimitea și le tot chema rânduindu-le munca astfel încât să nu se irosească nimic din proverbiala-le hărnicie- dacă așa ceva poate să fie cu putință venea apoi ostenit intrându-și în sfârșit în propria piele și le chema să i se așeze pe frunte pe mâini lăsându-le să se încredințeze că nu este vorba decât de cealaltă înfățișare a lui cea omenească cea de toate zilele așa cum fac fiarele cu propriii pui ca să-și pătrundă unii altora mirosul ca să se convingă pentru încă o dată cât de al celuilalt este fiecare ori pur și simplu neputând trăi de-acum altfel atât el cât și ele chiar dacă multora li se părea ciudat multora dintre oameni și poate că și dintre albine deși despre ultimele ți-e greu să crezi un astfel de lucru care ține mai degrabă de neștiința oamenilor decât de înțelepciunea mai mult decât inginerească a acestor ființe ceva ce bunicul lăuda în primul rând cum nu l-ai fi putut auzi lăudând nimic altceva el care cunoștea despre atâtea se comporta însă așa cum îi stătea bine unui adevărat împărat al albinelor și ele păreau cât se poate de mulțumite de acest lucru
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate