agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-03-26 | | Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil
Luăm masa de trei ori pe zi
De alte trei ori ne ia ea pe noi Exact ca în scrânciob Când ești sus Te uiți în jos Când ești jos Te uiți spre cer. Noroc că există oglinda Ce ne-am fi făcut De n-ar fi fost inventată? Am fi rămas în pom Dați-i o oglindă maimuței Și devine om. Avem noroc de oglinzi Cea mai mare e cerul În care Ne vedem albaștri Și nemărginiți Împodobiți în păr cu stele verzi Lună nebună Și soare candriu Cu steaua polară în frunte Ca un punct cochet. Altă oglindă e marea. Oceanul ne deformează puțin Prea e imens Ne umflă Ne face grotești Ne augmentează În asemenea hal Încât ne dă vedenii Halucinăm, Ne credem uriași Ne îmbățoșăm Ne-o luăm în cap Facem pași de uriași Necugetați Și uneori ne înecăm De atâta măreție. Există și o oglindă neștiută Cea mai mare Imensă, infinită Ea e ultima salvare Cînd ajungi cu nava La margine de lume La granița cu anti-lume Pe fâșia arată Pe vidul nimănui Te vezi pe tine Îl vezi pe anti-tu Nu râde, există E viu Nu e nălucirea Din oglindă Nu te sfătuiesc Să procedezi Ca Alice Să încerci să intri direct În oglindă Pentru că nu poți Să intri în anti-tu Și nici el în tine.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate